Prima pagină > Sexualitatea fundamentala > Sexualizarea la vegetale

Sexualizarea la vegetale

Contopirea a doi gameti poate fi socotita regula, desi uneori ar mai potrivit sa se vorbeasca de contopirea a doua categorii de game Alaturi de cazurile de monospermie, cind ovulul este fecundat de un sing spermatozoid, exista cazuri de polispermie (de exemplu, la ouale teloleci ale sauropsidelor), unde mai multi spermatozoizi se unesc cu un sing ovul. Totusi, contopirea nucleara (cariogamia) are loc de obicei num intre nucleii a doi gameti.

Ar parea deci justificata ideea de a cau elementul fundamental al sexualitatii in cariogamie. Aceasta idee es argumentata si de existenta fenomenelor de autogamie (care se intilnesc la unele  protozoare flagelate),  in care remanierea  celulara,  analog fecundarii, se rezuma la constituirea intracelulara a doi pronuclei, ca: apoi se contopesc. O alta dovada o constituie existenta fenomenelor c imperechere de la ciliate (Paramecium s.a.), unde nu are loc o contopirea propriu-zisa a celulelor, ci numai o alaturare, cu schimb reciproc de pronuclei.

Un caracter particular il imbraca sexualitatea la unele vegetale inferioare (alg sau ciuperci traind in mediu aerian), unde se contopesc gametangiile celor doua sex care intra direct in raport; in interiorul gametangiilor contopite se conjuga game| care nu sint individualizati, ci se prezinta sub forma unei suspensii de nuclei intr-protoplasma comuna (gametangie). Acest proces evidentiaza si el esenta fecundari: care este cariogamia. Cariogamia poate fi „intirziata” : cei doi nuclei se pot multiplici alaturi, prin cariokineza, un timp mai mult sau mai putin indelungat.

La vegetalele superioare (angiosperme), procesul de fecundatie are un caracte „dublu”. Grauntele de polen contine cel putin doi nuclei; unul dintre ei, nucleul gene rator, angajat in tubul polinic, se imparte la rindul sau in alti doi, dintre care unu se contopeste cu nucleul oosferei, pentru a forma nucleul oului, originea embrionului (nucleul fecundator propriu-zis), in timp ce celalalt se contopeste cu unul din nucleii sacului embrionar, pentru a forma un alt zigot, originea albumenului, care va hrani embrionul ca pe un parazit (Nawaskin si Guignard, 1899).

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: