Prima pagină > Sexualitatea si viata > SEXUALITATEA SI REPRODUCEREA

SEXUALITATEA SI REPRODUCEREA

La marea majoritate a speciilor, reproducerea este obligatoriu sexuata tgamogonie) : noul organism se dezvolta dintr-un ou (zigot), rezultat din contopirea unui gamet mascul cu un gamet femei (fecundare). ,,Omne vivum ex ovo" (Harvey, 1651).

Este util sa amintim ca reproducerea asexuata (agamogonia) joaca un. rol important, nu numai la unicelulare, dar si la metazoare sau metafite, la anumite tipuri devenind modul principal si citeodata exclusiv al propagarii speciei. inmultirea asexuata se manifesta sub doua forme: schizo-geneza si blastogeneza. Aceste procese trebuie privite ca o extindere si o regularizare a facultatii de regenerare, care — la formele inferioare — are posibilitati impresionante (Caullery).

Daca taiem in bucati o hidra sau o planarie, fragmentele izolate in acest mod reconstituie tot atitia indivizi intregi, partile sau organele lipsa reiacindu-se pe seama elementelor celulare nediferentiate (blasteme). in diferite grupe (ca viermii plati din grupul turbelariatelor, oligo- si poli-chetele, anelidele), organismul se trunchiaza spontan si tu regularitate in fragmente, care reconstituie apoi indivizi completi. La unele anelide, reconstituirea individului poate porni de la un singur segment. Schizogeneza poate fi provocata experimental prin mijloace simple, la specii (silidieni) la care nu se intilneste — in general — in natura (Okada, 1929). Important de retinut este faptul ca procesul de inmultire asexuata a ajuns, la unele specii, modul normal permanent de reproducere ; consecutiv, gona-dele regreseaza.

Blastogeneza, pe de alta parte, duce la formarea unor noi organisme (blastozoizi), prin inmugurire.

Blastogeneza apare si la cestode, unde un cisticerc produce un mare numar de scolecsi, care vor da tot atitea tenii adulte.

La unele metazoare se intilnesc in sfirsit forme de multiplicare asexuata, intervenind in stadiul embrionar. Citam dintre acestea multiplicarea din sporocistii si rediile trematodelor digenetice sau poliembrionia, rezultind din fragmentarea embrionului foarte tinar, care se intilneste la unele briozoare, himenoptere si chiar la unele mamifere, cum este tatuul; la om, gemenii univitelini rezulta dintr-o fragmentare analoga.

in toate aceste cazuri, inmultirea asexuata trebuie considerata ca un proces secundar, dobindit ulterior proceselor de sexualitate.

Alternanta de generatii sexuate (de exemplu meduze) si asexuate (polipi, la celenterate) poarta numele de metageneza.

Un alt proces aparut secundar si care, pina la un punct, reprezinta o simplificare a proceselor sexuale, prin eliberarea dezvoltarii ovulului de obligatia fecundarii, este partenogeneza. Aici lipseste deci contopirea gârnetilor, caracteristica esentiala a reproducerii sexuate ; persista insa structura sexuala a organismului, cu un ovar tipic, producind oocite, printr-un proces de gametogeneza intru totul asemanator celui obisnuit. Partenogeneza poate fi la unele specii facultativa : acelasi oocit se poate dezvolta cu sau fara fecundatie (himenoptere, ca albina sau viespea). Din oocitele nefecundate se dezvolta, la albine, trintorii; din cele fecundate femelele si albinele lucratoare (Dzierzon, 1845). La alte nevertebrate, ca afidele sau unii crustacei inferiori (dafnii), partenogeneza are un caracter sezonier (este ciclica) ; dafniile se inmultesc in cursul verii pe cale partenogenetica, iar toamna apar masculii, care fecundeaza femelele. Aceasta alternanta a doua forme de inmultire sexuala (cea cu participarea celor doua sexe si cea partenogenetica) poarta numele de heterogonie. Pentru unele grupe de animale, modul de reproducere partenogenetic este modul de reproducere exclusiv (partenogeneza constanta, ca la unele rotifere sau unii crustacei, ca Artemia salina).

In biologia vegetala se rezerva numele de apogamie dezvoltarii fara fecundare a unui sporofit, dintr-un gametofit. Ea include partenogeneza si apogamia propriu-zisa, in care asistam la dezvoltarea — intr-un sporofit — a unei celule vegetative banale a gametofitului (gametul femei nu mai e, aci, caracterizat morfologic). Aceste degradari ale sexualitatii sint extrem de frecvente la ciuperci.

La unele alge (cloroficee), gârnetii se diferentiaza si se pot apropia unul de altul, insa nu se contopesc; unul dintre ei (eventual si celalalt) se transforma intr-un element identic unui zigot (azigotul). La Spirogyra putem gasi, dupa Massart, atit un parte-nozigot (corespunzind gârnetului femei), cit si un androzigot (corespunzind gârnetului mascul). La multe alge inferioare, usor anizogame, cele doua tipuri de gameti se pot dezvolta fara fecundare; gasim deci partenogeneza, ca si „androgeneza", in sensul etimologic al cuvintului.

Amintim ca partenogeneza a fost invocata de Waldeyer pentru a explica formarea disembrioamelor complexe teratoide: un ovul uman ar putea sa se segmenteze fara fecundatie si sa dea nastere unui embrion monstruos. Aceasta teorie este verosimila in lumina experientelor de partenogeneza artificiala, in care segmentarea ovulului e indusa prin factori fizici si chimici; astfel de experiente au reusit nu numai la nevertebrate (Tihomirov, 1886, Loeb, 1899), dar si la mamifere (Pincus a obtinut la iepuri, in 1939, dezvoltarea completa a embrionului partenogenetic). In orice caz, ipoteza nu e aplicabila decit disembriomelor glandelor genitale (Peyron). Mai plauzibila din punct de vedere biologic este insa teoria blastomerica (Bonnet, 1900), care admite evolutia

autonoma si tardiva a unor complexe de celule embrionare, excluse din planul normal al dezvoltarii (prin analogie, sa zicem, cu blastogeneza sau cu apogamia).

Sub numele de androgeneza se intelege de obicei dezvoltarea, dupa fecundare, a nucleului spermatozoidului in citoplasma ovulului, al carui nucleu a pierit. Acest fenomen (realizat experimental de Boveri pe ariciul de mare) are se pare o larga raspindire in lumea vegetala si animala, putind duce la forme care ajung la maturitate sexuala si dau descendenti. Caracteristica acestor forme este transmiterea ereditara pura a insusirilor paterne. O serie de cazuri de androgeneza au fost omologate in cazul incrucisarilor interspecifice. Este posibil ca fenomenul de geneza spontana a speciilor, prin formarea unor seminte izolate, apartinind altor specii sau chiar altor genuri (la spicele de griu si secara — Lisenko), sa se incadreze in procesul de androgeneza (D. F. Petrov, 1956).

Se numeste partenocarpie dezvoltarea fara fecundare a ovarului vegetalelor, din care rezulta fructe fara seminte.

Trecerea in revista a relatiilor dintre reproducere si sexualitate sugereaza ideea existentei unui raport invers intre reproducerea asexuata si „individuatia" organismului, inteleasa in sens strict {„in-divid" : organism ale carui parti nu pot trai decit integrate). Aceasta idee este argumentata si prin compararea pozitiei pe care o ocupa reproducerea asexuata in regnul animal si cel vegetal (Caullery). in ultimul, ea are o importanta mult mai mare, in legatura cu faptul ca diferitele aparate ale organismului individual sint mult mai putin solidare decit la regnul animal. O parte izolata a plantei poate reconstitui, in general, partile care-i lipsesc, refacind astfel un nou organism; fenomenul se realizeaza pe cai multiple: butasire, marcotaj, bulbi si bulbile etc. (reproducere vegetativa).

Vorobiev (1952) sistematizeaza in felul urmator asemanarile si deosebirile dintre reproducerea sexuata si cea vegetativa (la plante) : ambele sint un izvor de variabilitate, prin amindoua se pot obtine hibrizi. Variabilitatea organismelor obtinute pe cale sexuata este insa mult mai mare, deoarece in modul vegetativ de inmultire organismul isi continua dezvoltarea, pornind din stadiul in care s-a reprodus, pe cind in modul sexuat si-o reincepe din stadiul unicelular, cel mai tinar si deci cel mai plastic.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: