Prima pagină > Curiozitati sexuale > CRITICA TEORIILOR CROMOZOMICE ALE DETERMINARII SEXULUI

CRITICA TEORIILOR CROMOZOMICE ALE DETERMINARII SEXULUI

in paragrafele precedente am prezentat mai intii aspectele cromozomiale ale fenomenelor de sexualitate (date descriptive a caror valoare trebuie judecata independent de interpretarile lor), apoi teoria mendeliana si, in siirsit, teoriile cromozomice ale determinarii sexului, susceptibile de a fi criticate, in masura in care sint interpretari ale datelor prezentate anterior. Teoria mendeliana a determinarii sexului poate fi, la rindul ei, judecata

fara referinta la notiunea de heterocromozom. Subliniem de asemenea raptul ca exista mai multe teorii cromozomice ale determinarii sexului, ceea ce inseamna ca intr-o expunere critica ele ar trebui analizate rind pe rind; aceasta insa ar depasi cadrul capitolului de fata. Ne vom margini sa indicam, principalele obiectii generale, comune acestor teorii, care au fost aduse in ultimii ani, mai ales de biologii sovietici si romini.

Obiectia cea mai radicala se refera chiar la atributele fizice ale cromozomilor, ca organite nucleare bine individualizate, constante, invariabile si perene. Atakarov (1950) a sustinut ca nucleul interkinetic (dintre doua diviziuni celulare) are o structura omogena. Cromozomii ar fi structuri care apar de novo la anumiti excitanti, cum sint unii fixatori (inainte de a omori celula), ca si in profaza mitozelor, dar care se dezagrega — in teiofaza — in particule coloidale ; nucleii celulelor-fiice se neoformeaza din aceasta, substanta. Lepesinskaia (1950) si Makarov (1952) au afirmat de asemenea ca in actul fecundatiei (la pastruga, amfibii, Ascaris) nu patrunde in ovul nucleul mascul cu cromozomii formati, nici nu exista in ovul un pronucleu gata constituit; ambii pronuclei se neoformeaza, constituindu-se dintr-un „material nuclear" in urma fecundatiei. Pentru unii autori, in lumina datelor de mai sus, nu putem atribui cromozomilor vreo eficienta in perioada interkinetica, atunci cind ei de fapt nu exista. Turbin (1946), Ava-kian (1948) si Lebedev (1951), lucrind pe organisme vegetale sau animale, au constatat ca se pot imbina, la urmasi, doua sau mai multe forme paterne. Acest fapt, inexplicabil in conceptia cromozomica a fecundatiei, devine admisibil in conceptia lui Makarov, dupa care „nucleii se formeaza din nou, constituindu-se din materialul modificat al ovulului".

Evident ca teoria cromozomica a determinarii sexului sufera aceleasi obiectii generale pe care le suporta teoria cromozomica a ereditatii:

1. intelegerea strimta a ereditatii, care de fapt nu trebuie privita ca o „entitate biologica independenta", ci ca proprietatea corpurilor vii de a reactiona, intr-un mod anumit,, la diferite conditii.

2. Caracterul mecanicist si nedialectic al teoriei (cromozomii „determina", dar nu „interactioneaza" ; de fapt, ei sint la rindul lor sintetizati in protoplasma).

3. Dificultatile serioase pe care le intimpina teoria in fata experientelor de hibridare vegetativa (Miciurin), prin care se pot crea, fara procese de fecundatie, rase stabile, cu caractere transmisibile ereditar.

4. Experientele cu ereditate exclusiv paterna sau materna, desi la baza exista o-fecundare (Enikeeva, Jakovlev).

5. Ereditatea caracterelor dobindite.

Teoriei cromozomice a ereditatii i s-au adus de asemenea si obiectii citologice: „legea" invariabilitatii numarului de cromozomi sufera exceptii, nu numai in celulele somatice, dar si in cele germinate (Makarov) ; forma (si chiar numarul) cromozomilor poate varia in functie de stadiul de dezvoltare si de conditiile externe. „Forma si numarul cromozomilor reprezinta unul din caracterele de specie. Aceste caractere sint tot atit de ereditare ca si altele. Prin urmare, nu cromozomii determina mostenirea tuturor proprietatilor organismului, ci ei insisi reprezinta un caracter transmis prin ereditate. Dar caracterul dat este variabil, ca si celelalte" — spune Makarov (1950). Iar Lisenko (1948) precizeaza : „Conditiile schimbate ale mediului extern pot schimba procesul de formare a corpului, inclusiv procesul formarii cromozomilor". Dupa cum am amintit in capitolul precedent, accentul trebuie pus pe acizii dezoxiribonucieici nucleari, capabili realmente de inductie a unor caractere specifice, si nu pe formatiunile in care se structureaza in mod trecator.

Teoria cromozomica a determinarii sexului are de suportat un plus de obiectii citologice. Wilson (1905), care a contribuit in mare masura la acreditarea ideii importantei „cromozomilor speciali" in sexualizare, a descris el insusi patru tipuri diferite la artro-pode (microcromozomi, „idiocromozomi" inegali, „heterocromozomi" sau cromozomi suplimentari solitari si cromozomi „de prisos", inconstanti). Wilson nu a fost capabil sa dea o teorie explicativa unitara faptelor descrise de el. Ulterior, s-a putut vedea ca, in afara de monomorfism si dimorfism gametic, exista la multe insecte polimorfism gametic si ca din zigoti identici se pot dezvolta indivizi de sexe diferite, dupa cum din zigoti diferiti se pot dezvolta indivizi de acelasi sex (citat dupa Bogomolov, 1952). Numarul mare de tipuri, moduri si variante in care alozomii ar fi legati de sexualizare constituie, pentru adversarii geneticii, o obiectie grava adusa teoriilor cromozomice.

Teoria mendeliana i tipul de ereditate mendeli; vie. De asemenea, rapor anumit numar de specii. 1 de notiunea de heterocn baza faptica destul de p;

Un alt grup de obi< soontana a sexului, la „fenctipica"), ca si la pc ca. oricare ar fi mecan cu un termen convention zarea diferentierii sexual fi influentat in masura \ epigamice a sexului nu i putem spune ca dirijare; timp ce cromatina ar co Dependenta heteroc rali, inca neprecizati, es experimentale.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: