Prima pagină > Curiozitati sexuale > HTPOFIZA DATE ANATOMO HISTOLOGICE

HTPOFIZA DATE ANATOMO HISTOLOGICE

In scara animala, hipofiza se prezinta ca un organ mixt, avind o parte glandulara (epiteliala), provenita din punga lui Rathke (lobul anterior si cel intermediar), si o parte nervoasa (lobul posterior). Din punctul de vedere al dezvoltarii si al structurii sale, lobul posterior apartine hipotalamusului. Anatomic este unit cu adenohipofiza inca dintr-un stadiu precoce de dezvoltare.

Cea mai mare parte a hipofizei este adapostita in saua turceasca, in care se afla portiunea distala, formata din cei trei lobi (anterior, intermediar, posterior) si separata de cea proximala prin diafragma seii. Pars tuberalis (pars infundibularis) este continuarea adenohipofizei, iar iniun-dibulul prelungeste posthipofiza (neurohipofiza) ; aceste doua segmente formeaza impreuna portiunea proximala (tabelul V).

Tabelul V

1. Portiunea proximala (hipofiza extraselara)

A. Infundibuiul = partea proximala B. Partea infundibulara = adenohipofiza

a neurohipofizei proximala

2. Portiunea distala (hipofiza inlraselara)

A. Lobul posterior = portiunea distala B. Lobul anterior = portiunea distala

neurohipofizara adenohipofizara

C. Lobul intermediar = portiunea intermediara adenohipofizara

impartirea hipofizei dupa Spatz (1952)

S-au izolat pina ir este, probabil, mai m foliculo-stimulant (FS prolactinei (LTH). Ce trop (TSH) si somai dezvoltarea organismi din hipofiza (Evans s face separat.

Se admite azi la fizare : acidofile (a), Tehnicile histo-ch hipofizare in doua tir.

a) celulele cu rea leucofucsina-PAS), a

b) celulele care pozitiva pentru protei

Pentru cele cron o reactie caracteristic De la Romeis s loc in celulele bazofi din punct de vedere Dupa cercetari recent P, formeaza gonadotr feria glandei, iar ceh Prolactina (LTH in celulele bazofile cu STH-ul.

Insistam asupra distinctiei dintre iniundibul (sau portiunea proximala a neurohipofizei) si tuber cinereum, care face parte din hipotalamus. E drept ca la om granita dintre ele (santul hipotalamo-hipofizar) este putin neta, celulele tuberului patrunzind in tija. Pe cind tuberul este insa bogat in celule nervoase mici si dense, infundibulul are numai la periferie citeva celule nervoase si o alta structura. i

De interes fiziologic sint raporturile strinse dintre adeno- si neuro-hipofiza, in portiunea lor proximala, unde formeaza o suprafata de contact adeno-neurohipofizara ; aceasta este singura portiune in care are loc o atingere intre adeno- si posthipofiza. Contactul proximal este constant la mamifere si la om, spre deosebire de raportul dintre portiunile distale, care pot fi uneori despartite. La om exista intre ele lobul intermediar.

S-au izolat pina in prezent din antehipofiza sase hormoni, dar numarul este, probabil, mai mare. Trei sint implicati in procesele de fecundare: foliculo-stimulant (FSH), luteinizant (LH sau ICSH) si luteotrop, identic prolactinei (LTH). Ceilalti trei sint hormonii: corticotrop (ACTH), tireo-trop (TSH) si somatotrop sau de crestere (STH), care prezideaza la dezvoltarea organismului. Desi FSH si LH pot fi extrasi in mod izolat din hipofiza (Evans si Simpson), nu se stie sigur daca si secretia lor s: face separat.

Se admite azi la om existenta a patru mari categorii de celule hipofizare: acidoiile (a), bazofile (fi), cromoiobe (y) si aimfofile (a).

Tehnicile histo-chimice moderne au permis clasarea celulelor cromclile hipofizare in doua tipuri:

a) celulele cu reactie McManus pozitiva (se coloreaza cu acid periodic-leucofucsina-PAS), care contin glicoproteine (bazofile) ;

b) celulele care prezinta o reactie negativa pentru glicoproteine, dar pozitiva pentru proteinele continind grupari sulfhidrilice (celule a ).

Pentru cele cromofobe nu s-a putut evidentia pina in prezent nici o reactie caracteristica.

De la Romeis s-a stabilit ca formarea hormonilor gonadotropi are loc in celulele bazofile ale antehipofizei, FSH-ul si LH-ul (ICSH) fiind, din punct de vedere al structurii chimice, glicoproteine, ca si TSH-ul. Dupa cercetari recente, numai unele dintre celulele bazofile, si anume cele {3, formeaza gonadotropi; cele producatoare de FSH ar fi situate la periferia glandei, iar cele producatoare de LH, mai central.

Prolactina (LTH) ar avea originea in celulele eozinofile, iar ACTH-ul, in celulele bazofile sau, dupa alti autori, in cele eozinofile, impreuna eu STH-ul.

Inervatia directa a partii distale a adenohipofizei de catre fibre provenite din hipotalamus e inca supusa unor vii discutii. Adenohipofiza primeste insa cu siguranta fibre (probabil vasomotoare) din plexul carotidian.

Vascularizatia particulara a hipofizei, impreuna cu inervatia eminentei mediane, sugereaza un mecanism special de reglare hipotalamica a functiei prehipofizare.

De prim interes anatomic si fiziologic este sistemul port al hipofizei, format din vase fine, care merg de-a lungul partii tuberale si tivesc infundibulul, invaluindu-1 intr-un plex, ca o manta. Acest sistem este in cornu-" nicatie strinsa cu capilarele sinuzale ale lobului anterior. Din plex pornesc vase cu calibru mare, care patrund in infundibul; structura lor sugereaza ideea ca ele nu au un simplu rol de hranire a tesutului, ci servesc unei functii speciale, de unde si numele lor de „vase speciale".

Popa si Fielding (1930) au afirmat ca aceste vase duc singele hipofizar la hipotalamus, unde s-ar imprastia intr-o retea capilara secundara. I Dimpotriva, lucrarile lui Wislocki si King (1934) si ale lui Harris (1948) I tind sa arate ca sensul curentului sanguin este dinspre hipotalamus spre I hipofiza. Spatz (1952) admite teoria lui Popa, sustinind ca vasele sper ciale ale infundibulului trebuie sa contina singe adenohipofizar.

in concluzie ramine deschisa problema daca reteaua capilara a infun- I dibului este strabatuta de singe arterial din artera hipofizara superioara I sau de singe venos hipofizar.

„…Aci, in hipotah ar putea-o acoperi o u instinctive, vegetative cu un cortex de inhibi Se admite ca cen localizati in portiunea poate ii considerat ce talamus si de alte itr bogata in mielina, nu mamilari).

Sub forma unei f intre chiasma optica t deleteie optice si pedi in forma de pilnie, in

in hipotalamus s

Lobul intermediar

Nu se stie daca la om acest lob are vreo insemnatate in reglarea sexualitatii. in genere este considerat ca loc de formare a hormonului melanofor. Aceasta zona are o inervatie simpatica a vaselor si fibre provenite din neurohipofiza, cu un posibil rol frenator.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: