Prima pagină > Curiozitati sexuale > ROLUL HIPOTALAMUSULUI IN SEXUALITATE

ROLUL HIPOTALAMUSULUI IN SEXUALITATE

Regiunea sistemului nervos central cel mai strins legata de ieno-menele de sexualitate este hipotalamusul. Participarea diencefalica in dezvoltarea gonadelor, in declansarea ienomenelor pubertare si in comportarea sexuala s-a definit pe baza unor indelungate observatii experimentale si clinice, pe care le vom analiza in continuare.

Argumente experimentale

Aschner a aratat, din 1912, ca leziuni in tuber cinereum produc tulburari ale functiei sexuale. in 1927, Smith deosebeste experimental sindromul produs prin hipofizectomie de cel datorit unor leziuni hipotalamice. In acestea din urma se produce o atrofie marcata a gonadelor, cu obezitate si raspuns minim al celorlalte glande, spre deosebire de hipofizectomie, in care pe iinga atrofie gonadica apar si tulburari de crestere, atrofie tiroidiana si corticosuprarenaia si casexie.

Holweg si Junkmann (1938) au afirmat existenta unui centru sexual stimulator al secretiei de gonadotropi, fara insa a aduce dovezi experi

mentale. M. Cahane si regiunii iniundibulo-tul dibular, reglator al fui tirziu de Novakowski excitarea electrica a cr Abia insa in 1942 mante, Spatz, Weisschf tuberului — hipoiiza i animale impubere si pubere.

Toate aceste fapt* sectionare a tulpinii h toti autorii (Brooks, U reste nivelului la care a tulpinii hipoiizare la hipofizei extraselare, < inlocui functia intregi catia, nu atit in intrei tulburarile de circulat vaselor. Regenerarea delor sexuale.

Este interesant si ale leziunilor hipotal produce atrofia concc stitiale, interventiile \ minale, pe cind celu dezvoltarea.

Lucrarile lui Gar centri hipotalamici, t inhibitoare; multi aut respectiv in cel poste numeroasele experien talamus a mai multoi

1. Leziunile care in regiunea infundibi

2. Afectarea bih atrofii testiculare bil centri distincti functi

3. Leziunile corp genitale. S-a consta izolata, a regiunilor comportamentului se: a regiunii manulare ] genital, printr-o ins; troficitatea structurii genitale.

4. Regiunea ant

specifici ai reactiilor

de activare corticala

mentale. M. Cahane si Cahane (1935) au demonstrat, prin inteparea regiunii infundibulo-tuberiene la sobolanca, existenta unui centru infundibular, reglator al functiei genitale; acest fapt a iost confirmat mai tirziu de Novakowski (1956), care a produs ovulatia la sobolance prin excitarea electrica a creierului.

Abia insa in 1942 s-a trecut la o experimentare sistematica (Busta-mante, Spatz, Weisschedel). S-a observat ca leziuni ale cimpului medial al tuberului — hipofiza raminind intacta — au oprit maturarea sexuala la animale impubere si au produs atrofii genitale severe la animale pubere.

Toate aceste fapte au fost coniirmate prin numeroase experiente de sectionare a tulpinii hipofizare, cu atrofia gonadala consecutiva. Daca nu toti autorii (Brooks, Uotila) au obtinut aceleasi rezultate, aceasta se dato-reste nivelului la care a fost facuta interventia ; sectionarea in adincime a tulpinii hipofizare lasa in raport cu centrii tuberieni o portiune a adenohipofizei extraselare, care are posibilitati de regenerare si care ar putea inlocui functia intregii glande. Efectele sectionarii tijei isi gasesc explicatia, nu atit in intreruperea cailor hipotalamo-hipoiizare, cit mai ales in tulburarile de circulatie pe care le produce, in sistemul port, sectionarea vaselor. Regenerarea vasculara dupa interventie restabileste functia glandelor sexuale.

Este interesant sa subliniem rezultatele diferite ale hipofizectomiei si ale leziunilor hipotalamice asupra testiculului. Pe cind hipofizectomia produce atrofia concomitenta a epiteliului germinai si a celulelor inter-stitiale, interventiile pe sistemul nervos au urmari asupra celulelor germinale, pe cind celulele Leydig, mai putin interesate, isi pot continua dezvoltarea.

Lucrarile lui Garcia Ferreiro (1951) au pus problema existentei a doi centri hipotalamici, unul cu actiune gonadostimulanta, altul cu actiune inhibitoare; multi autori localizeaza acesti centri in hipotalamusul anterior, respectiv in cel posterior (Dott, 1938; Gagel, 1953; Bauer, 1954). Din numeroasele experiente publicate, se poate presupune existenta in hipotalamus a mai multor regiuni legate de functia sexuala.

1. Leziunile care provoaca atrofia genitala sint localizate cel mai des in regiunea infundibulo-tuberiana. v

2. Afectarea bilaterala a nucleilor ventro-mediali se insoteste de atrofii testiculare bilaterale, cu obezitate, ceea ce pledeaza pentru doi centri distincti functional, dar foarte apropiati anatomic.

3. Leziunile corpilor mamilari nu au efect constant asupra glandelor genitale. S-a constatat totusi ca distrugerea bilaterala, simultana sau izolata, a regiunilor preoptice si mamilare, aduce dupa sine disparitia comportamentului sexual (Hillard, Olivecona, Soulairac). Lezarea izolata a regiunii mamilare produce o atroiie considerabila a gonadelor si tractului genital, printr-o insuiicienta hipoiizara; aceasta zona ar controla, atit troficitatea structurilor genitale, cit si reactiile neuromotoare sau reflexele

ttonitfl.lf»

4. Regiunea anterioara ar interveni mai ales in integrarea stimulilor

specifici ai reactiilor sexuale (stimuli senzoriali diversi, mai ales olfactivi,

de activare corticala etc). Leziunile electrolitice intre chiasma si infundibui produc, la cobai, inapetenta sexuala [impotenta „psihica’, fara tulburari organice (Dey, 1940)] ; centrii preoptici dirijeaza comportamentul sexual, fara a trece prin calea hipofizara ,(Soulairae). Leziuni ale hipotalamusului anterior pot creste uneori secretia de FSH si pot cobori secretia de ICSH.

Existenta in dienceial a acestor centri stimulanti si inhibanti sugereaza dubla comanda, de excitatie si inhibitie, pe care hipotalamusul o exercita in vederea mentinerii tonusului iunctiei sexuale si a activitatii glandelor genitale.

Cunostintele actuale asupra cailor nervoase care leaga hipotalamusul de glandele germinale sint imprecise. Hormonii gonadotropi ar stimula, la nivelul eminentei mediane, terminatiile senzitive (chemoceptori) distribuite in jurul vaselor speciale din sistemul port. Acesti chemoceptori ar asigura reglarea activitatii gonadelor urmind calea nervoasa centripeta pina iin regiunea caudala a hipotalamusului amielinic, apoi centrifuga, prin fasciculul lui Schiitz, tractul paraependimar al lui Laruelle, centrii sexuali lombari; de aici, fibrele nervoase ajung la gonade (Spatz, 1952), asupra carora hipotalamusul ar exercita o influenta trofica. Se pare ca in genere tractul tubero-hipofizar este mai usor atins decit cel supraoptico-hipoiizar.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: