Prima pagină > Curiozitati sexuale > ARGUMENTE CLINICE

ARGUMENTE CLINICE

Frohlich a descris, in 1901, distroiia adipozo-genitala (obezitate cu infantilism sexual), ca o consecinta a unei tumori hipofizare, invadind baza creierului. La scurt timp dupa aceasta, Erdheim emite ideea ca tulburarile sexuale nu sint efectul leziunilor hipofizare, ci al atingerii bazei creierului (1900). Dupa controverse care au durat multi ani si au necesitat studii amanuntite, s-a ajuns la explicatia patogenica a sindromelor clinice de origine hipotalamica.

Nu trebuie sa uitam ca prin situatia si structura ei, zona hipotalamica este o zona vulnerabila. Procesele toxice pot afecta cu usurinta paren-chimul nervos. Hipotalamusul este sediul frecvent al unor procese tumo-rale primitive (glioame, adenoame, craniofaringioame) si metastatice. Luesul, encefalo-meningitele si traumatismele craniene sint alte posibilitati de afectare a acestei zone. Vascularizatia hipotalamusului predispune la tulburari in circulatia capilara a sistemului hipotalamo-hipofizar, cu semne de ischemie regionala.

Fenomenele clinice nu au totdeauna o etiologie organica ; simple tulburari functionale reversibile pot avea manifestari patologice care trec neobservate. De aceea, in raport cu marea bogatie in elemente active in hipotalamus si posibilitatile multiple de afectare a acestei regiuni, ne poate surprinde raritatea aspectelor lor caracteristice.

in genere, manifestarile hipotalamice cele mai frecvente sint cele sexuale. In 60 de observatii anatomo-clinice de leziuni hipotalamice, Bauer a gasit 43 de astfel de cazuri, dintre care 24 de pubertati precoce si 19 sin-drome hipogonadice. In 33 de cazuri, hipofiza era normala.

Patologia sexuala legata de hipotalamus se prezinta sub doua aspecte: sindrome cu hiper- sau hipofunctie genitala.

Hiperfunctia genital hipotalamica. Lange-Co: acestui sindrom:

a) pubertatea precoi a tuberului, care se man la virsta de 2 ani). Expl trilor sexuali tuberieni ir tele hipofizare. Prin mi stimuli la gonade (Spat merge de la eminenta m larea iunctiei gonadotn centrilor sexuali hipotala

b) pubertatea precoc neoplazica sau de leziuni complex, asociat cu tulb este normala, nucleii ne sau fortelor mecanice, v

Mai recent s-au inc rile leziunilor in corpii centru inhibitor in regii ar juca un rol frenator, c Fernet) ; lezarea ei (tui

Leziuni elective ale clinica, deoarece hipota tiune mai intinsa, iapt c;

Hipofunctia genitali talamo-hipofizare. Din ai

a) sindromul adipo; •experimental ca obezitat rile sexuale, insa, se ae de semnalat lucrarile li tuberului produc o stan

b) sindromul Lawr genital cu malformatii:

c) in sindromul Sir pierderea libidoului, atr< loc important, alaturi d<

d) infantilismul se ■cazuri interesante (de leziuni ale tuberului si 1 cu hipotalamusul distrus ■culara si integritatea h:

e) Tulburarile sexu .aparte, prin irecventa 1 psihice asupra activitati

Socul emotional, t< inhibitie hipotalamica, opresc insa numai la i -antrena leziuni organic

npotenta „psihica*, iara )tici dirijeaza comporta1-,(Soulairac). Leziuni ale tia de FSH si pot cobori

ulanti si inhibanti suge-pe care hipotalamusul o i sexuale si a activitatii

care leaga hipotalamusul onadotropi ar stimula, la re (chemoceptori) distri-. Acesti chemoceptori ar alea nervoasa centripeta lielinic, apoi centrifuga, r al lui Laruelle, centrii la gonade (Spatz, 1952), ita trofica. Se pare ca in ns decit cel supraoptico-

:o-genitala (obezitate cu iori hipofizare, invadind heim emite ideea ca fulare, ci al atingerii bazei multi ani si au necesitat ica a sindramelor clinice

rra ei, zona hipotalamica iecta cu usurinta paren-it al unor procese tumo-;ioame) si metastatice. aniene sint alte posibili-)otalamusului predispune hipotalamo-hipoiizar, cu

ie organica ; simple t’ul-ari patologice care trec ie in elemente active in e a acestei regiuni, ne tice.

nai frecvente sint cele iuni hipotalamice, Bauer bertati orecoce si 1Q «?in-

_ _ . j – J

a normala.

ezinta sub doua aspecte :

Hiperfunctia genitala imbraca aspectul pubertatii precoce de origine hipotalamica. Lange-Cosack distinge doua grupe anatomo-clinice ale acestui sindrom:

a) pubertatea precoce, atribuita unei tumori hiperplazice autohtone a tuberului, care se manifesta clinic prin aparitia ei foarte timpurie (pina la virsta de 2 ani). Explicatia acestui fapt s-ar gasi in transformarea centrilor sexuali tuberieni intr-un receptor mai mare, hipersensibil la influentele hipofizare. Prin maduva si centri lombari, tuberul trimite precoce stimuli la gonade (Spatz). Cei care sustin ca sensul curentului sanguin merge de la eminenta mediana la pars distalis gasesc explicatia in stimularea iunctiei gonadotrope hipofizare de catre nucleii hiperplaziati ai centrilor sexuali hipotalamici;

b) pubertatea precoce, cu aparitie la 6—10 ani, cauzata de o tumoare neoplazicâ sau de leziuni morbide netumorale. In acest caz, sindromul este complex, asociat cu tulburari in metabolismul apei si grasimilor. Hipofiza este normala, nucleii nervosi sint intacti, dar sufera influenta excitatiilor sau fortelor mecanice, venite dinafara.

Mai recent s-au incriminat in patogenia pubertatii precoce localizarile leziunilor in corpii mamilari, ceea ce ar pleda pentru existenta unui ■centru inhibitor in regiunea posterioara a hipotalamusului. Aceasta zona ar juca un rol frenator, opunindu-se eliberarii gonadostimulinelor (Albeaux, Fernet) ; lezarea ei (tumori) ar produce o pubertate precoce armonioasa.

Leziuni elective ale centrilor sexuali se intilnesc in genere rar in clinica, deoarece hipotalamusul este mai totdeauna interesat pe o pof-tiune mai intinsa, fapt care determina complexitatea simptomatologiei.

Hipofunctia genitala este mai frecvent intilnita in sindromele hipo-talamo-hipofizare. Din acest cadru fac parte:

a) sindromul adipozo-genital (Babinski-Frohlich), la care s-a dovedit •experimental ca obezitatea se datoreste numai leziunii tuberului; tulburarile sexuale, insa, se datoresc leziunilor mixte in tuber si hipofiza. Sint de semnalat lucrarile lui Fulton (1949), care arata ca leziuni la nivelul tuberului produc o stare refractara la actiunea hormonilor gonadotropi;

b) sindromul Lawrence-Moon-Biedl, amestec de sindrom adipozo-genital cu malformatii : retinita pigmentara, polidactilie, sindactilie;

c) in sindromul Simmonds si sindromul Cushing, tulburarile sexuale, pierderea libidoului, atrofia testiculului si a veziculelor seminale ocupa un loc important, alaturi de semnele caracteristice acestor boli;

d) infantilismul sexual este frecvent intilnit. S-au relatat astfel •cazuri interesante (de Groot, 1952, Bauer, 1953) de hipogenitalism cu leziuni ale tuberului si hipofiza normala ; spre exemplu, un caz de nanism cu hipotalamusul distrus de un craniofaringiom suprase’lar, cu atrofie testiculara si integritatea hipofizei.

e) Tulburarile sexuale functionale psihogene formeaza un capitol .aparte, prin frecventa lor. La ambele sexe se cunoaste importanta vietii psihice asupra activitatii sexuale.

Socul emotional, teama, timiditatea, starile afective, sint motive de inhibitie hipotalamica, generatoare a insuiicientelor sexuale. Ele nu se opresc insa numai la modificari reversibile ale functiei sexuale, ci pot antrena leziuni organice.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: