Prima pagină > Curiozitati sexuale > TIPOLOGIILE UZUALE TEMPERAMENTELE HIPOCRATICE

TIPOLOGIILE UZUALE TEMPERAMENTELE HIPOCRATICE

Corpul uman e compus, dupa Hipocrat, din patru umori: limfa, singe, bila galbena si atrabila; proportia lor determina temperamentul, ca si boala. Albertus Magnus si Riverius (1680) au descris bine aspectele fizice si psihice ale acestor temperamente, iar Diirer le-a figurat pe o pinza celebra.

1. Tipul coleric (bilios) are un habitus longilin, gracil, e dinamic, activ, hiperemotiv ; are o piele calda si umeda, simturi ascutite, e agil si usor, vehement si instabil. Dupa Pende ar fi un hiperfunctional tiroidian, genital, adrenalinic si hepatic.

2. Tipul flegmatic (pituitos) e gras si moale, cu miini si picioare reci, torpid, somnolent, apatic; Pende recunoaste – in el un insuficient tiroidian, hipofizar si genital.

3. Tipul sanguin, predispus spre apoplexie, e scurt, bine facut, optimist si expansiv ; dupa Pende ar fi un hipersuprareno-genital.

4. Tipul melancolic are un aspect slabanog, cu fata plumburie, deprimat, singuratic ; el ar corespunde tipului astenic, hipoplastic, vagotonic, al insuficientilor cortico-suprarenali.

TIPOLOGIA LUI PAVLOV

Tipologia lui Pavlov e unanim cunoscuta ; ne marginim de aceea sa amintim ca ea este fructul experientelor sale de laborator asupra iiziopato-logiei activitatii nervoase superioare.

Schematic, clasificarea lui Pavlov ia in considerare forta, echilibrul si mobilitatea proceselor nervoase de excitatie si inhibitie. Se descriu astfel  patru tipuri: puternic dezechilibrat si slab. F si „temperamentele" lt sanguinului, flegmatic el a aratat ca datorita in decursul vietii.

O incercare de corei; facuta in laboratorul de afara Ge tipul puternic si care se imparte in echilibr hipertiroidiile, pubertatile adipozo-genitali. Din varii mele hipofizare, gigantism (modificat prin boala?) i boala lui Cushing.

Pavlov a subliniat paralelismul dintre clasificarea sa si „temperamentele" lui Hipocrat. Tipurile enumerate corespund, respectiv, sanguinului, flegmaticului, colericului si melancolicului. Pe de alta parte,, el a aratat ca datorita plasticitatii sistemului nervos tipul se poate schimba in decursul vietii.

Ivanov-Smolenski a adaugat un alt criteriu fiziologic de diferentiere a activitatii nervoase superipare la om : predominanta primului sau celui de-al doilea sistem de semnalizare (tip artistic sau ginditor) ; corespondenta psihologica ar fi gindirea concreta si gindirea abstracta.

O incercare de corelare a tipurilor de activitate nervoasa cu cele endocrine a fost lacuta in laboratorul de psihologie al Institutului de endocrinologie din Bucuresti. In afara oe tipul puternic si de tipul slab s-a mai deosebit si o „varianta intermediara", care se imparte in echilibrata si dezechilibrata, mobila si inerta. Apartin tipului puternic: hipertiroidiile, pubertatile precoce (ambele cu tendinte de dezechilibru) si o parte din adipozo-genitali. Din varianta intermediara, cu tendinta la dezechilibru, fac parte nanis-mele hipofizare, gigantismele, ginecomastiile si o parte din adipozo-genitali. Tipului slab (modificat prin boala ?) ii apartin hipotiroidiile, diabetul insipid, boala lui Addison si boala lui Cushing (Teodoru, 1957).

TIPOLOGIA LUI KRETSCHMER

Punctul ei de plecare este psihiatric. Kretschmer admite ca „psihozele sint exagerari rare ale marilor grupe temperamentale, raspindite printre oamenii normali"-Autorul german deosebeste trei astfel de grupe morfologice.

Tipul picnic se caracterizeaza prin git scurt si gros, cap rotund si larg, fata rotunda, colorata si carnoasa, valoare ridicata a circumferintei corpului si a diame-trelor antero-posterioare ; exista adipozitate, statura este relativ mica, membrele subtiri si (cele inferioare) scurte, parul capului cu tendinta la cadere, cel de pe corp, abundent. Ca psihic, picnicul este sinton (Bleuler), reactionind ca persoana unitara, in general in acord cu mediul, sociabil, afectiv si comunicativ. Gindirea sa e realista si practica,, cuprinzind ansamblul, iar viata sufleteasca oscileaza ciclic intre polul inalt si cel jos al tonusului psihic, intre euforie si deprimare (ciclotimie, cicloidie) ; autorul vorbeste de perturbarea asa-numitei „proportii diatezice".

Tipul leptosom (cu extrema sa: tipul astenic) are gitul lung, capul mic,, fata ovoida, palida si uscativa, corpul subtire, toracele lung si plat; adipozitatea este redusa, statura relativ inalta, membrele egale, parul capului bogat, cel al corpului sarac. Ca psihic, leptozomii sint schizotimi, afectivitatea ■— neunitara — prezentind tendinte diverse ; adeseori ostili fata de mediu sau numai indiferenti, ei sint reci si inchisi. Gindirea lor e abstracta, indreptata spre amanunt si spre ceea ce e deosebit. Viata lor interioara prezinta crize si oscileaza sacadat intre polul „optuz" si cel „iritabil" (insensibilitate si hipersensibilitate) ; autorul vorbeste de perturbarea „proportiei psihoestezice"-Schizotimii dau teoreticieni, idealisti, fanatici.

Tipul atletic se caracterizeaza printr-un corp inalt, solid construit, cap patrat, oase proeminente, umeri largi, miini si picioare puternice. Ca psihic, atleticul e ura „viscos", cumpatat, linistit, uneori greoi, dar perseverent si statornic ; el oscileaza intre calm si explozie.

Alaturi de aceste tipuri, considerate normale, Kretschmer distinge „tipuri displa-stice", net anormale, cum ar fi gigantul, adiposul cu tulburari pluriglandulare, infantilul, hipoplasticul etc. (variante submorbide sau morbide, la care alterarile endocrine sint manifeste). De altfel, printre factorii „de adincime" care determina aceste complexe morfo-psihice, Kretschmer mentioneaza glandele endocrine.

In cercetari independente de ale lui Kretschmer, Parhon (1920—1927) a stabilit unele corelatii intre constitutia somatica si tipul de afectiune neuro-psihica ; schizofrenicii ar fi, astfel, adesea hipoplastici-longiliniari (insuficienti genitali, suprarenali, timici si pancreatici, hipertiroidieni), deci cu semne morfo-functionale de deficit asimilator.

Maranon considera ca astenicii sint hipohipofizari, hiposuprarenali si hipertiroidieni, ■cu o orientare sexuala „de tip feminin". Picnicii ar fi hiperhipofizari, hipersuprarenali si hipotiroidieni, cu o orientare sexuala „de tip masculin", deosebindu-se gigantoizi si hipergenitali. Hipoplasticii sint insuficienti hipofizari, tiroidieni, suprarenali si gonadici, dar hipertimici, deosebindu-se „nanoizii" de „eunucoizi". Pende arata de asemenea ca, atit astenicul, cit si picnicul, pot fi impartiti din acest punct de vedere in mai multe subtipuri.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: