Prima pagină > Sexualitatea si viata > CRITICA MEDICINEI CONSTITUTIONALISTE

CRITICA MEDICINEI CONSTITUTIONALISTE

Medicina biotipologica sau constitutionalista s-a bucurat de o mare popularitate in primele decenii ale secolului nostru. Aceasta se datoreste in primul rind perspectivelor deschise gindirii medicale de catre punctul de vedere, biotipologic. Majoritatea directivelor constitutionaliste nu sint insa complet satisfacatoare din punct de vedere teoretic. Vom expune succint citeva aspecte din literatura critica.

1. S-a reprosat unora dintre aceste directive caracterul lor „fatalist" ; persoana este victima propriei sale constitutii, care are valoarea unui

destin inexorabil. Medicul ar fi redus astfel la rolul de simplu spectator al dramei patologice. Aceasta obiectie nu este valabila, de exemplu, in cazul tipologiilor endocrinologice, care au alcatuit — dimpotriva — baza celor mai optimiste propuneri de ameliorare medicala (opera lui Parhon si a lui Pende) ; ele afirma, din contra, posibilitatea schimbarii dirijate a constitutiei umane si resping explicarea acesteia prin factori in exclusivitate ereditari (eredo-biologism).

2. Altora dintre directive li s-a reprosat crearea unei perspective

sumative a organismului („constitutiile partiale" ale lui Bauer ; transmi-

terea independenta a caracterelor). Biotipologiile endocrinologice privesc,

dimpotriva, organismul ca un tot coordonat, supus global unor influente

comune, actionind prin mijlocirea modificarilor de metabolism. Defectul lor

consta insa in subestimarea factorului supraordonat de reglare : sistemul

nervos central. De fapt, atunci cind vorbim despre o „constitutie hiper-

tiroidiana" sau despre o „constitutie hiposuprairenala" nu ne putem gindi

la un exces sau deficit secretor glandular de cauza locala, ci mai curind la o

tulburare de tonus al reglarii hipofizare (am spune mai corect: „consti-

tutie hipertireotropa" sau „hipocorticotropa"). Acest tonus are o reglare

hipotalamica, ca si timia. Hipotalamusul tonifica de asemenea si scoarta

cerebrala.

Ideea reglarii hipotalamice a constitutiei a fost argumentata, intre altii, de catre Ch. Richet si Maraton (1947), Belciugateanu (1949), Sahleanu (1957). In lucrarea lui Belciugateanu se gaseste expunerea cea mai concisa a acestei probleme. Scoarta cerebrala este ultima instanta de control, a carei eficienta asupra sistemului endocrin si asupra reactivitatii (si receptivitatii) periferice a fost confirmata in lucrarile experimentale din ultimii ani. Perspectiva „integralista" a organismului nu exclude existenta unei reglari nervoase — inegal de fine si de eficiente — a diferitelor tesuturi si organe, in variate situatii, normale sau patologice. Nu trebuie sa uitam insa ca „receptivitatea" periferica are nu numai un control nervos, ci si unul genetic ; ea este de asemenea influentata de „trecutul istoric" al individului insusi (antecedente, alergie).

3. Altora dintre directive li s-a reprosat, in fine, caracterul lor „pato-

logist" : tipurile constitutionale, ale oamenilor normali sint considerate

aproape ca sindrome fruste. Pavlov insusi a luat atitudine impotriva acestui

punct de vedere.

Nu e mai putin adevarat, insa, ca exista situatii in care trecerea dintre normal si patologic se face pe nesimtite, ca pot aparea suferinte prin simple reactii excesive sau deficitare (dar normale, calitativ). Boala reprezinta deseori o experienta naturala, care scoate in relief extrem de pregnant aspecte ale fiintei umane, altfel cu greu sezisate.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: