Prima pagină > Sexualitatea si viata > DEOSEBIRI TIPOLOGICE INTRE SEXE

DEOSEBIRI TIPOLOGICE INTRE SEXE

o concavitate; parul e fin pe membre si fata. Fizionomia prezinta trasaturi delicate; in dentitie ies in evidenta incisivii, iar pielea e catifelata.

Vocea e groasa la barbat, dupa pubertate (tenorul „hipertiroidian" si basul „hiperhipofizar", dupa Maranon), si subtire la femeie (sopran, alto).

Desi in privinta caracterelor sexuale secundare si tertiare nu exista aspecte „pure", putem totusi construi imaginea barbatului si a femeii perfecte, bazindu-ne pe frecventa de manifestare a unui caracter si pe gradul inegal de dezvoltare pe care-1 gasim, in medie, la cele doua sexe. Conturam astfel doua biotipuri „polare", ca elemente de referinta in diagnosticul si analiza constitutionala. Sa remarcam ca biotipologia sexuala are un grad minim de arbitrar ; ea porneste de la o realitate biologica curenta si nu de la consideratii patologice sau speculative.

Din punct de vedere morfologic barbatul are o tendinta la dezvoltare In inaltime si o conturare energica a formelor, uneori colturoase si dure. Scheletul este puternic, cu reliefuri vizibile, umeri sint largi, soldurile inguste, musculatura bine dezvoltata, grasimea relativ putina si repartizata in iurul centurii toracice. Parul pubian are o insertie cu conve-xitatea in sus; pilozitatea se intinde pe torace, membrele inferioare si antebrate, iar pe fata apar fire scurte si groase, for-mind mustata si barba.

Functional, barbatul este dinamic, activ, rigid, cu tendinta la progres si aparare, cheltuitor de energie. Femeia e statica, pasiva, elastica, conservatoare, cu tendinta de acumulare.

Diferentele psihice intre sexe formeaza unul dintre punctele esentiale ale biotipologiei sexuale. Forel (1919) a subliniat pe buna dreptate ca „trasaturile sexuale corelative mintale sint mult mai importante decit cele ale corpului". Comportamentul este in mod evident rezultanta unor factori complecsi, de ordin biologic, psihologic si social. Printre factorii biologici, hormonii sexuali reprezinta, la rindul lor, numai un singur element. Important este sa retinem ca, dupa cum spune Decourt, „biotipul sexual comanda mai putin obiceiurile proprii erotice, cit tendinte profunde, exprimate prin mii de detalii de comportament".

Barbatul are incredere in fortele sale, este combativ, agresiv, are putere de abstractizare, initiativa si tendinta protectoare ; afectivitatea este mai redusa, mentalitatea este logica si rationala.

Femeia este mai sensibila, intuitiva, subiectiva, mai inconsecventa, dotata cu un mai mare spirit al amanuntului; instinctul parental este foarte pronuntat.

Instinctul sexual prezinta de asemenea deosebiri. Se admite clasic ca la barbat el este mai dinamic, mai imperios, vizind „cucerirea" si „posesiunea", uneori brutala; totodata, orientarea instinctului e mai putin electiva si mai putin fixa (tendinte la poligamie) ; implicatiile psihologice ale activitatii sexuale sint mai reduse. La femeie, aceste implicatii cuprind o mare doza de duiosie si (foarte dese ori), spirit de sacrificiu. Maranon observa ca impulsul sexual apare mai precoce la femeie, dar este mai intens la barbat; acest ultim fapt explica, intre altele, de ce numai barbatul poate resimti castitatea ca pe o „tragedie organica", in timp ce pentru femeie, ea este cel mult o „tragedie sociala".

In total, femeia pare „mai putin dezvoltata" decit barbatul (cu exceptia organelor genitale interne) si de aceea a fost considerata ca realizind un tip intermediar intre copil si barbat. Oprirea dezvoltarii poate fi interpretata ca o canalizare a energiei morfologice in vederea maternitatii (Strominger).

Aspecte cantitative. Exista o infinitate de caractere morfologice, fiziologice si psihice nespecifice care deosebesc barbatul de femeie; pentru tipolog se pune problema de a scoate in evidenta pe cele mai izbitoare si mai net diferentiate sexual. Cercetarile indreptate in acest sens au obligatoriu un aspect statistic. intr-adevar, numai observarea unui mare numar de indivizi poate arata caracterul care apare cu predominanta la unul din sexe sau marimea (diametru, perimetru, indice etc.) la care diferentele dintre mediile sexelor sint mai mari. Exista totdeauna, la acestea din urma, „zone de interferenta", adica valori care apartin — intr-un procent destul de mare —, atit barbatilor, cit si femeilor. Milcu, Gheorghiu si Georgescu (1956) au cercetat din acest punct de vedere o serie de date antropometrice, cautind sa le atribuie un „coeficient de diferentiere sexuala" (valoarea procentuala a partilor din serie unde diferentele sint semnificative) si un „coeficient de sexualizare" (obtinut prin impartirea diferentei mediilor celor doua sexe la suma abaterilor medii patratice).

Un coeficient de sexualizare mare (peste 1,00) il au talia si lungimea antebratului; urmeaza inaltimea simfizara (peste 0,90), apoi distanta stern-simfiza, diametrul biacro-mial, lungimea bratului (0,70—0,90). Intre 0,60 si 0,70 se situeaza diametrul toracic sagital si transvers, lungimea gambei si a coapsei; sub 0,60, lungimea piciorului si sub 0,50, greutatea. Nu se remarca nici un fel de diferentiere sexuala in privinta dimensiunilor de largime a bazinului (diametrul bicrest) si nici a diametrului bitrohanterian. Singura circumferinta segmentara prezentind o diferentiere sexuala, dupa acest criteriu, este circumferinta coapsei, mai mare la femei.

Dar tipul morfologic sexual e dat de configuratia sa : nu de valorile absolute ale partilor, ci de raportul cantitativ dintre ele. De aci incercarea de a gasi un indice de sexualizare, prin raportarea unei marimi bine alese, la alta.

Compararea centurii scapulare cu cea pelvina poate da o prima indicatie. Pende utilizeaza, de aceea, simpla diferenta dintre diametrul biacromial si cel bitrohanterian (pozitiva si peste 4 la barbatii bine sexualizati).

Altii utilizeaza indicele acromio-trohanterian :

X 100,

diametrul bitrohanterian

diametrul biacromial

care este in medie de 82 la barbati si 88 la femei. Milcu si Georgescu (1957) au propus indicele:

circumferinta coapsei

greutate

X 100,

ale carui valori mijlocii sint de 82 pentru barbati si 105 pentru femei. Propor(ia de subiecti efectiv diferentiati de acest indice atinge 81%>, ajungind pentru cel acromio-trohanterian de abia la 57% (diferenta semnificativa din punct de vedere statistic, care asigura deci avantajul formulei Milcu-Georgescu). Subliniem faptul ca, in noul indice, raportarea dimensiunii liniare se face la greutate (intr-adevar, nu exista o corelatie intre statura si circumferinta coapsei, cind se elimina influenta factorului greutate). Acest indice poate diferentia si serii de nou-nascuti, ceea ce indicele acromio-trohanterian nu este in stare sa realizeze.

Comparatia mai multor marimi, cu scopul de a avea indicatii cantitative asupra biotipului sexual somatic, se poate realiza gratie profilurilor grafice. Intr-un astfel de profil, un numar de date, potrivit alese, se trec pe o retea cu o scara, in asa fel constituita, incit valorile corespunzatoare tipului „ideal" sa se gaseasca pe orizontala. Unind punctele care reprezinta valorile efectiv observate, obtinem o linie frinta, din al carei examen putem trage concluzii asupra defectelor de realizare sexuala. In Franta, profilul grafic (morfograma) a fost introdus in biotipologia sexuala de catre Decourt si Doumic ; il vom expune in paragraful final al capitolului. O varianta ameliorata a fost prezentata, la noi, de Savescu (1951). Amanunte cu privire la principiile comparatiei prin profiluri se gasesc in lucrarea metodologica a unuia dintre noi (Sahleanu, 1957).

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: