Prima pagină > Sexualitatea in ansamblu > FECUNDATIA INTERNA

FECUNDATIA INTERNA

Dupa un mecanism ceva mai complicat si ca o trecere intre fecundatia externa si cea interna ne apare fenomenul la pseudoscorpionide (arahnide). Masculul depune pe sol un obiect, ca o floare minuscula, alcatuit dintr-o tija si terminat cu o umflatura, uneori de forma foarte complicata : sperma-toforul. Femela, trasa de mascul, trece peste acest spermatofor, care patrunde in orificiul sau genital; asemanator se face fecundatia la tritonul palmat (urodel). In felul acesta spermatoforul devine nu numai un rezervor de spermatozoizi (o spermoteca), ci si un organ de penetratie in organele genitale femele, o schita deci de aparat copulator.

Acest proces asigura intilnirea gârnetilor, in cele mai bune conditii, prin depunerea gârnetilor masculi in organele genitale femele, fecundatia avind loc in interiorul organismului femei. In felul acesta se suspenda orice actiune nedorita a mediului extern si se asigura intilnirea, fara risc, a celor doua elemente sexuale.

In natura exista o multiplicitate de mecanisme, unele simple, altele extrem de complicate, formate in vederea rezolvarii acestei cerinte. Fecundatia interna este rezolvata in modul cel mai simplu la majoritatea pasarilor si la unele monotreme (ornitorinx), prin suprapunerea celor doua orificii cloacale, scurgerea spermei in oviduct si retinerea ei prin inchiderea sfincterului cloacal.

In formele sale cele mai perfectionate, ieeundatia interna se iace cit ajutorul unui organ adaptat functiei de vehiculare si penetrare a spermatozoizilor in intimitatea organelor genitale femele.

Masculul este de obicei acela care — activ in actul fecundatiei — isi adapteaza organismul functiei, formindu-si un aparat copulator. Desigur exista si abateri de la aceasta lege : de exemplu la muste, oviductul alungit al femelei este introdus in pintecul masculului, de unde culege sperma.

Nu totdeauna organul copulator face parte din structura organismului. Uneori ci ne apare ca un intermediar intre mascul si femela, ca un element aparte, independent. De pilda la argonaut (cefalopod), unul din tentacule se transforma in rezervor de spermatozoizi, se amputeaza spontan si pluteste in voia valurilor, pina intilneste o femela, in cavitatea paleala a careia patrunde. Este, fara indoiala, un organ copulator aparte, un „penis vagabond", calatorind la o intilnire intimplatoare cu femela.

Oarecum asemanator se petrec lucrurile la unele po.ichete. De exemplu, la Eunice viridis, corpul se divide in doua portiuni : atoca si epitoca. Portiunea epitoca isi dezvolta organele genitale, atinge dimensiuni foarte mari, se desprinde de portiunea atoca si se ridica la suprafata apei, unde intilneste femela, pe care o fecundeaza.

De cele mai multe ori insa aparatul copulator este o parte integranta din corpul masculului, dar nu intotdeauna apare ca un organ specializat in vederea unei functii ; asa cum se intimpla des in natura, unul si acelasi organ poate indeplini mai multe functiuni.

Astfel, la unele arahnide, masculul culege cu palpele sperma si o introduce in organele genitale femele; alteori depune pe sol un mic glob sclipitor (masa spermatica), pe care-1 apuca apoi cu chelicerele, introducindu-1 in organele genitale femele, dupa care, cu aceleasi chelicere, inchide buzele orificiului. La unele specii se modifica, in vederea copulatiei, un segment al corpului, luind o structura asemanatoare unui penis. La caracatita (cefalopod), sexele sint separate. Unul din tentaculele masculului, „bratul copulator" (hectocotil), se umple cu spermatofori, care circula pe un sant, impinsi de mici secuse musculare. Masculul introduce acest brat in cavitatea paleala a femelei si pompeaza de-a lungul lui spermatoforii.

La numeroase specii animale apare — ca un organ bine individualizat si destinat exclusiv penetratiei si vehicularii lichidului spermatic — penisul.

Forma, dimensiunile si structura sa variaza de la specie la specie. II gasim, fie ca organ dur, chitinos, la Ratitera, viermi, insecte sau selacieni, fie ca organ cu capacitate erectila, adica capabil de a se indura numai in momentul acuplarii, la chelonieni, crocodilieni, unele alergatoare si palmidele sau la mamiferele placentare. Uneori este strabatut de un canal de evacuare a spermei, alteori sapat de un sant (crocodilieni).

Daca la majoritatea animalelor penisul e neted, la altei? este prevazut cu dispozitive de agatare de organele genitale femele, sub forma de cirlige (la unele insecte), spini rigizi si puternici (la serpi), papile dermice indurate (la pisica) etc.

Nu totdeauna penisul serveste la patrundere in organele genitale femele. Masculul ratiferei, desi cu o structura rudimentara si lipsit de tub digestiv, poseda in schimb o> glanda spermatica si un voluminos organ copulator, cu care perforeaza tegumentele lemelei si-i inoculeaza sperma (ca o seringa hipodermica !).

La unele specii, penisul apare ca o modificare ad-hoc a unor formatiuni copulatoare preexistente. Batracienele apode (cele mai primitive) au drept penis o prelungire a cioacei, cu capacitate erectila (de altfel apodele inaugureaza penisul erectil in serie vertebratelor) ; un organ asemanator exista la unele pasari (de exemplu, la ratoi).

Daca in majoritatea cazurilor penisul este un organ unic, se intimpla sa fie dublu la unele specii, iunctionind izolat, alternativ sau simultan (unele arahnide, crustacei superiori, sopirle si serpi).

 

La mamifere, aparatul copulator este in acelasi timp si organ de excretie a urinei. El este format din diferite structuri erectile reunite (corpii cavernosi si corpul spongios), strabatute de canalul uretral. Forma, dimenisunile si poz la cirtita penisul are forma unui 1 de gros, care acopera orificiul vu prezinta un nodul fibro-cartilagir tate este favorizata la altele (cii sului. La unele animale (insectivo: in timpul erectiei.

Variatiile de volum ale pen la unele specii si abia perceptibi de repaos, masoara 2—3 m, dar

Am incercat sa urmari gârnetilor in vederea fecund Este de remarcat ca modul ajutorul unui aparat copula’ celor doua mari increngatu stomierulor si mamiferelor ca prezenta unui aparut cc (il regasim si la reprezent narea acestui aparat urn nervos si devine subordor mamiferele superioare, si i prin functia sa excito-inhi1 nivelul sau, functia copula.

Animalele cu un sistem r sare fecundatiei de instinctul manifest decit in momentul ir si este capabil sa produca gan nastere sau chiar inainte de ni data chiar in stadiul de nir impreunarea are loc chiar in m sexual este unicul instinct can fluturele-paun sau bombixul s folosesc; organele lor genital intreaga fiinta fiind destinata

La om, instinctul se in strinsa legatura cu ac ales a testiculului, precui

In forma sa cea me aspectul unui impuls, a nenal, care impinge indi nu este selectionat. El se respective, oricare ar fi i

Sub aceasta fonna tatea animalelor. Flutur vine in fata stolului de vi intimplare, il urmeaza, face strict, anonim, far.

Variatiile de volum ale penisului in stare de repaus si de erectie sint apreciabile la unele specii si abia perceptibile la altele. Astfel, balena are un penis care. in stare de repaos, masoara 2—3 m, dar se modifica foarte putin in stare de erectie.

Am incercat sa urmarim felul in care natura a rezolvat intilnirea gârnetilor in vederea fecundatiei si sa reliefam mecanismele mai ilustrative. Este de remarcat ca modul cel mai perfectionat de fecundatie interna, cu ajutorul unui aparat copulator, apare mai bine caracterizat la reprezentantii celor doua mari increngaturi, culmi ale evolutiei : insectele, pe linia proto-stomienjlor si mamiferelor placentare, pe linia deuterostomienilor. Desigur ca prezenta unui aparut copulator nu constituie un semn de superioritate (il regasim si la reprezentanti ai formelor inferioare de viata) ; perfectionarea acestui aparat urmareste totusi indeaproape evolutia sistemului nervos si devine subordonata ei. Mai mult, dezvoltarea corticalitatii la mamiferele superioare, si mai ales la om, vine la rindul ei sa influenteze,, prin functia sa excito-inhibitoare si prin reflexele conditionate formate la nivelul sau, functia copulatoare, modificind-o in sens pozitiv sau negativ.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: