Prima pagină > Probleme sexuale > APENDICE MASTURBATIA

APENDICE MASTURBATIA

Actul sexual apare de obicei in natura ca un fenomen legat de perpetuarea speciei si prin aceasta pus in serviciul ei.

Dupa cum s-a aratat in capitolul introductiv, acest act se face adeseori in detrimentul individului. La numeroase specii, indivizii pot trai numai pina la acuplare si depunerea oualor (osmia, fluturele-paun, efemerele etc). Cuplul dispare, ca si ciim rostul existentei sale s-ar fi incheiat, o data cu asigurarea progeniturii. La speciile care sint capabile de acuplari numeroase (vertebrate inferioare, mamifere, om), individul traieste cu atit mai mult, cu cit numarul urmasilor rezultati dintr-o acuplare este mai mic sau cu cit numarul indivizilor distrusi de mediul extern este mai mare. Fenomenul de batrinete, preludiu al disparitiei individului, este strins legat de serviciul de perpetuare, pe care acesta poate sa-1 aduca speciei.

‘ : Oricit de puternic ni s-ar parea instinctul sexual in complexul de instincte cu care este dotat individul, el nu are totusi un caracter vital. Existenta sa determina insa modificari fundamentale in comportamentul individului fata de conditiile de viata si fata de ceilalti reprezentanti ai speciei respective.

Instinctul sexual se leaga strins de celelalte instincte. La numeroase fiinte, satisfacerea instinctului de hranire potenteaza pe cel sexual, si acesta, la rindul lui, prin cheltuielile create, activeaza asimilatia si deci necesitatea de hrana. De asemenea, securitatea individuala favorizeaza instinctul sexual, a carui prezenta mareste agresivitatea. Prin aceasta, ca si prin altele, instinctul sexual, desi important in primul rind pentru specie, devine pretios si pentru individ.

La animalele superioare, efectuarea actului sexual se insoteste de o stare nervoasa speciala, al carei aspect subiectiv — la om — este „placerea" ; aceasta face ca, pentru individ, asigurarea trebuintelor alimentare, invingerea sau evitarea agresiunii, sa valoreze adesea mai putin decit satisfacerea instinctului sexual. Acest element explica forta pe care o pot capata tendintele sexuale, ca si aparitia unor devieri de comportament, in care contactul sexual intre indivizi diferiti este inlocuit prin autoexcitatii generatoare de placeri sexuale.

Am vazut intr-un capitol precedent ca mecanismele de fecundatie variaza la infinit, dar ca fenomenul esential il constituie emisiunea spermatozoizilor si a ovulelor. La animalele cu fecundatie interna, sperma este depusa prin diferite procedee in organele genitale interne ale femelei; un grup restrins de animale efectueaza acest act prin introducerea penisului. Penisul devine astfel organul principal de acuplare si datorita lui are loc, atit orgasmul, cit si emisiunea spermei. In felul acesta, animalul obtine, in acelasi timp, o satisfactie (orgasm) si isi ofera, inconstient, tributul fata de specie (fecundare).

Daca printr-un procedeu oarecare animalul obtine o satisfactie sexuala, frustind natura, prin depunerea spermei in afara organelor genitale femele, el executa un act care constituie o abatere sexuala.

Pentru individ, aceasta abatere nu constituie totdeauna un pericol, iar mecanismul prin care se efectueaza, oricit de neobisnuit ar parea, isi gaseste un corespondent in natura, unde, la anumite specii, fenomenul poate aparea ca o regula.

Homosexualitatea si raporturile sexuale cu indivizi din alta specie sint cunoscute la animalele domestice. Ratoiul in furia caldurilor, incaleca, cind o rata, cind un ratoi (care de altfel il accepta), cind o gaina. Vaca, „prototip al pasivitatii", da dovada in perioada rutului de agresivitate erotica si devine ad-hoc lesbiana, imbra-tisindu-si semenele.

Masturbatia este si ea ilustrata destul de des in natura. Catelele in calduri isi ireaca vulva de pamint; cerbii, in lipsa femelelor, isi freaca penisul de arbori, provocindu-si astfel ejacularea. Dar aceasta forma de masturbatie, rudimentara si impusa ca o necesitate de imprejurari (lipsa partenerului), poate deveni o obisnuinta la maimute, cum o atesta numeroase observatii.

Asemenea date ne permit sa presupunem ca; la om, masturbarea este veche de cind exista si el. Prima citare istorica scrisa despre aceasta abatere se gaseste in biblie. Onan, nepot al lui Israel, obligat sa se casatoreasca cu sotia fratelui sau, ramasa vaduva, prefera — pentru a nu face copii — sa-si arunce sperma pe pamint. Textul biblic nu este suficient de clar, existind si posibilitatea unei interpretari alternative (coitus interruptus). Totusi, incepind cu medicul elvetian Tissot (1760), cei mai multi autori consacra obiceiului de a procura placerea ejaculatoare prin mijloace proprii denumirea de onanism. Nu toti autorii sint insa de acord cu acest termen unii preferind termenul de masturbatie (de la manus si stupratio), altii pe acela de ipsafiune (ipse — tu insuti).

Noi vom intelege prin oricare dintre acesti termeni actul prin care individul isi provoaca singur placerea sexuala, ejacularea si orgasmul, prin mijloace diferite decit cele naturale. De obicei, individul este in acelasi timp obiectul si subiectul placerii sale. In mod normal, obiectul il constituie excitantul specific (femeia), prin existenta sa concreta si imediata. In masturbatie, excitantul specific poate fi cel mult „abstract" si „imaginativ" (gindul la o femeie sau la imagini obscene) sau este complet ignorat, individul cautind o satisfactie senzuala bruta. Prin extindere, termenul de masturbatie poate fi aplicat si la manevrele nenaturale (manuale) de provocare a placerii sexuale, exercitate de o alta persoana.

Literatura creata in jurul acestei probleme este extrem de vasta, fiind suscitata de extraordinara frecventa cu care este practicat abuzul. Descrierile au deseori si un caracter clinic, incriminindu-se masturbatia in etio-patogenia unor boli greu de descifrat. Numeroase lucrari mai vechi, de o falsa aparenta stiintifica, au incercat sa aseze aceasta deviere sexuala la originea celor mai „cameleonice" tulburari; cercetarile ulterioare au reusit insa sa prezinte problema intr-o lumina mai justa.

Caracterul cel mai izbitor cu care ni se prezinta masturbatia este marea sa frecventa. Dupa Rohleder, 90% din oameni au practicat masturbatia, iar Hirschfeld urca aceasta cifra la 96—98%, pentru ca Stekel, care include si „masturbatia inconstienta" *, sa admita o frecventa de 100%. Dupa o statistica americana recenta (Kinsey), incidenta masturbatiei la barbatii singuri, necasatoriti, intre 16 si 20 de ani, ar fi de 88%. Ras-pindirea acestui obicei nu cunoaste granite de rasa, virsta, sex sau climat. Ea are reprezentanti in toate paturile sociale si la orice nivel de inteligenta si cultura ; frecventa la debilii mintali si psihopati, este de asemenea prezenta la oameni geniali (Diogene nu se sfia sa o practice chiar si in public — Hirschfeld).

In raport cu virsta, masturbatia este practicata mai des intre 15 si 20 de ani, deci in adolescenta. Aceasta incidenta mare de masturbanti, aparuta in jurul pubertatii, tine intre altele de faptul ca, la aceasta virsta tumultoasa, instinctul sexual este incapabil sa se rezolve in cadrul casatoriei, din cauze materiale, fizice, psihice si sociale. Cresterea, cu virsta, a numarului celor casatoriti atrage proportional scaderea procentajului de masturbanti, fara a determina disparitia lui. Masturbatia pre-matrimoniala ne apare, in marea sa majoritate, ca fiind „compensatoare", legata de necesitati sexuale care nu se pot satisface pe cai normale.

* Acest termen, impropriu de altfel, se refera la ejacularile care se produc fara intentie si actiune masturbatoare.

Daca incercam sa raportam frecventa masturbatiei la acelasi individ, constatam o mare variabilitate. Unii indivizi nu se masturbeaza niciodata sau de citeva ori in toata viata dar alaturi de acestia exista altii consecventi, care practica cu regularitate obiceiul, zilnic sau de citeva ori pe zi.

Semnificatia sa est< La copil, mast erotica. Instinctul sexu, confundata cu celelalte nu au inca o diferentiere in acest sens, a organ* poate fi usor asimilata defecatia, mictiunea etc Copilul poate fi tale, fie printr-o igiena asupra lui de un anturaj Cu toate acestea, procent declansatoare intimplat defectuoase.

La pubertate, varea normala a unei tei isi incep activitatea, invadeaza organismul, dobindeste preocupari fiind orientata de l’ectu tului specific de sex op Viata sociala contribuie primirea adolescentului Defectele de educa timiditatea impiedica re rau din partea altora, cazuri, deci, masturbati unei vieti sexuale norm La adult, mastt Barbatii necasatoriti o al unei activitati sexu unei legaturi normale, este daunatoare). In ca sporadic, legata de moi virilitati excesive. Cu c care cuplul este tempor masturbatia vine sa cc motive (de exemplu o doxala apare masturba ramine fideli cuplului.

In toate cazurile capabili de o viata se cazuri, moderata, in ra Masturba nt ii bantii normali, ca o ca In aceste cazuri, masti Este vorba de barbati sau de homosexuali, 1< de satisfactie.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: