Prima pagină > Sexualitatea in ansamblu > PATOGENIA GENERALA A AMBISEXUALITATII

PATOGENIA GENERALA A AMBISEXUALITATII

Noile date referitoare la sexualizarea nucleara (genetica), ca si experientele de castrare precoce la embrion (despre care am amintit in capitolul al II-lea), au asezat problema patogeniei ambisexualitatii pe alte baze, recent sistematizate de Jost (1957).

In cursul dezvoltarii normale, sexul se realizeaza prin etape succesive, legate unele de altele, si anume :

1. Sexul genetic este un impuls unisexoformativ, dat de fecundatie (prin jocul heterocromozomilor sau prin alt mecanism), care pecetluieste definitiv individul (structura caracteristica, dupa sex, a fiecarui nucleu celular). Diagnosticul acestei sexualizari se face citologic (cariologic) in bopsia de piele, in polinuclearele singelui, in frotiul de mucoasa bucala, vaginala, ure-trala. Sexul genetic se manifesta relativ tirziu in structura organismului.

2. Sexul gonadic rezulta din diferentierea ovarului sau a testiculului (diagnostic prin biopsia gonadei) .

3. Sexul somatic sau corporal este reprezentat de ansamblul structurilor sexuale anatomice, realizindu-se sub controlul modelator al glandelor genitale. El cuprinde: a) structuri interne, care se recunosc prin laparo-tomie (sexul gonoforic al lui Vague) ; b) organe genitale externe (care se examineaza cu metode ginecologice si urologice si c) caractere sexuale secundare (al caror diagnostic se face prin examen clinic). Toate aceste aspecte morfologice sint influentate si de hormonii sexuali proveniti din izvoare fetale negonadice (de exemplu corticosuprarenale), materne (inclusiv placenta) sau terapeutice.

Sexul gonadic si cel corporal constituie „sexul fenotipic".

4. Sexul starii civile, precizat pe baza organelor genitale externe, este

la rindul sau la originea unei anumite conditionari familiale si sociale,

avind consecinte asupra psihismului si comportarii.

In mod normal, oricare dintre elementele lantului e legat de celelalte, cauzal, in acord ; sexul este, de aceea, usor de precizat. Dezacordul dintre aceste elemente pune insa probleme dificile.

Doua serii de date embriologice permit o clasificare unitara a diferitelor forme de intersexualitate. .

Mai intii, constatarea ca embrionul are initial un dublu asortiment de conducte si un sinus uro-genital nediferentiat; castrarea chirurgicala, in utero, a embrionului,- a aratat ca in absenta oricarei gonade tractul genital ia caractere feminine (mai precis, caracterele sexului homogametic), ca si cum testiculii ar fi responsabili de masculinizare (mai precis, de diferentierea sexului heterogametic). Castrarea unilaterala a masculului duce la feminizarea exclusiva a partii agonadice, iar grefa testiculara unilaterala determina masculinizarea locala a tractului; acest fapt arata progresiunea prin difuziune a factorilor eficienti. (Este importanta si cronologia interventiei ; interventia precoce e indelebila, cea tardiva este inoperanta.)

Pe de alta parte, gonada insasi se dezvolta dintr-o schita bipotentiala (sau — mai putin corect — nediferentiata).

Diferitele anomalii ale aparatului genital uman pot’ rezulta prin doua mecanisme :

1. Prezenta anormala de androgeni in organismul femei (intersexua-

litate fetala).

2. O deficienta hormonala (androgena) a testiculului, care duce la-un

pscuuuiiei mau uuiLiaiii mciav-uiiii 91 oc UIUULILC ]JI IU .

a) Anomalii functionale. Decapitind fatul de iepure, testiculul e incapabil sa masculinizeze complet tractul genital, prostata ramine rudimentara, organele sexuale externe sint de tip feminin (Jost, 1951). O alta eventualitate ar fi un testicul care elibereaza un exces de estrogeni.

b) Anomalii de constitutie (gonade prost conformate sau absente). La triton, dezvoltarea mezonefrosului este indusa de ureterul primitiv (viitorul canal Wolff) ; in absenta dezvoltarii acestuia, creasta genitala avorteaza, rezultind o gonada vestigiala (agenezie) (Houillon — 1953, 1956). In acest mod, o cauza mecanica locala poate aduce cu sine, prin veriga hormonala, o tulburare de morfogeneza, cu consecinte in morfologia generala. Este de presupus (Jost, 1950) ca o parte din factorii care ating structura si functionalitatea testiculului adult afecteaza si testiculul fetal; citam astfel avitaminoza A (generatoare de pseudohermafroditism in experientele lui Warkany, Roth si Wilson, 1946), acetatul de dezoxicorticosteron, estrogenii in doza mare etc.

Inversiunea sexului (nu: inversiunea „sexuala" !), care consta in realizarea unui sex corporal opus celui genetic, poate fi numai cu greu reprodusa experimental. Reamintim astfel lucrarile lui Witschi (1924), pe batracieni supusi unor variatii ale temperaturii de dezvoltare. La oposum, Burns (1956) a aratat ca dipropionatul de estradiol inhibeaza dezvoltarea medularei gonadei primitive, transformind astfel schita testiculara in ovar. La bovidee, fenomenul de free-martin (interactiuni hormonale intre feti gemeni, cu anastomoze ale vaselor placentare) duce la o masculinizare partiala a ovarelor.

Reclame
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: