Arhiva

Posts Tagged ‘influente epigamice’

INFLUENTE EPIGAMICE

ianuarie 15, 2010 Lasă un comentariu

Se cunosc experientele privind influentarea sexualizarii prin hormoni. Metodele experimentale utilizate la vertebrate au fost variate : castrarea unilaterala a animalelor cu hermafroditism latent, parabioza, grefe de gonade la embrion sau adult; castrare bilaterala, injectii cu hormoni in ou sau (la mamifere) la gravide; administrarea lor in hrana sau in apa de inot (pesti, batracieni). Rezultatele sint variabile ; exista astfel pesti si batracieni la care efectul este complet si definitiv, realizindu-se de exemplu inversiuni pina la adulti functionali si fecunzi. La pasari, inversiunea este de obicei incompleta (se obtin forme intersexuate) si efemera, desi conditiile de dezvoltare permit administrarea hormonilor, incepind din faze timpurii ale ontogenezei. La mamifere, interventii hormonale intempestive in primele zile de sarcina pot sa pericliteze mentinerea acesteia; interventii ulterioare realizeaza diferite grade de inter- si ambisexualitate.

V. Preda si D. Sedan (1946) au adus argumente pentru teoria metabolica a determinarii sexelor, studiind evolutia a 40 de gastrule de broasca, tinute 100 de zile in apa de balta cu vitamine B si C ; in aceste conditii (mediul favorizind cresterea oxidarilor), apar numai masculi. Remarcam totusi ca batracienii au o sexualizare mult mai plastica decit pasarile si mamiferele. Mormolocii crescuti la temperatura inalta dau masculi, iar cei crescuti la temperatura scazuta dau femele (Kusakevici, Witschi etc). Pe alte trepte filogenetice (nevertebrate), sexualizarea este inca mai labila, inversiuni totale functionale fiind posibile chiar la animalul adult; in definitiv, la multe dintre aceste animale determinarea

seAuiui colc „leiiuLijjiua , piui laciuu ue meuiu. i^a picuneie aujjei iuaic,

factorii de mediu — actionând metagamic — sint de asemenea eficienti (Avakian, Leucenko, Naugolnih) : lumina, hrana (Schaffner, 1927, Minina, 1938), oxidul de carbon (care favorizeaza aparitia florilor iemele la

alizarii prin hormoni. st variate : castrarea bioza, grefe de gonade i hormoni in ou sau rana sau in apa de exista astfel pesti si izindu-se de exemplu pasari, inversiunea ite) si efemera, desi onilor, incepind din tii hormonale intem-mentinerea acesteia; •- si ambisexualitate.. pentru teoria meta-40 de gastrule de ie B si C; in aceste par numai masculi. t mai plastica decit aeratura inalta dau femele (Kusakevici, ‘), sexualizarea este isibile chiar la ani-limale determinarea plantele superioare,

castraveti). V. Preda si Ghisa (pe Urtia dioica) au obtinut, adm’inistrind gonadotrop corial, exclusiv plante cu flori feminine.

La mamifere, insa, perioada metagamica nu este o perioada propice pentru o determinare dirijata.

Citește mai mult…

Reclame