Arhiva

Posts Tagged ‘teoriile cromozomice ale determinarii sexului’

TEORIILE CROMOZOMICE ALE DETERMINARII SEXULUI

martie 20, 2010 Lasă un comentariu

Teoria determinarii genotipice a sexului a gasit o baza citologica in existenta heterocromozomilor. Stim ca, in celulele diploide, cromozomii obisnuiti (autozomi) se gasesc totdeauna in perechi, partenerii omologi fiind morfologic identici. In afara de autozomi exista insa, la numeroase specii, un cromozom special, care — la un sex — se gaseste dublu, in timp ce la celalalt este singur sau imperecheat cu unul care nu-i seamana; este vorba de asa-numitul heterocromozom, alozom, idiozom, genozom, cromozom accesoriu, X, Y, W, Z (Hemking, 1891 ; Wilson, 1906). O configuratie cromozomiala devine astfel „semnatura” sexului fiintei care o poseda sau a celei derivate din celula-ou a acesteia (McClung, 1903). Deoarece numarul cromozomilor se hotaraste in momentul fecundarii, aceasta teorie’ postuleaza o determinare singamica.

intr-adevar, sa revenim la cazul citat mai sus, localizind, de exemplu, fiecare dintre factorii sexualizanti in cite un heterocromozom:

2n + XX (feminin) n + X, n + X 2n + XX (feminin)

Vor exista : Parinti: Gameti: Zigoti posibili: Probabilitati de realizare

M = y, / = X

2n + XY (masculin)

n + X, n + Y

2n + XY (masculin)

50% 50%.

Asadar, diviziunea reductionala desparte autozomii si imparte alozomii. Unul dintre sexe da nastere unui singur tip de gameti (homogametic),

Nu exista di selor rase, dar e: ploidie). Daca se in celulele germii nege formal in ce in cele patologice

A , 3 C D

ca la o cercetare cu o metodica mai ingrijita, numarul cromozomilor nu depaseste 46, atit pe celule somatice, cit si (Ford si Hamerton, 1956) pe material testicular. Kodany (1957) admite ca exista „tipuri” cu 48 si „tipuri” cu 46 de cromozomi, primele avind cromozomi supranumerari.

Â, S — fecundarea si copularea ovulului cu spermatozoidul (ambii haploizi): C, D — oul fecundat, diploid. cu patru cromozomi (doua garnituri}, da nastere celulelor diploide ale organismului (in dreapta, o celula germinala primordiala); E, F, G. E. I — diviziuni de maturatie : E. F — diviziune ecuationala; O, B, I — diviziune reductionala; J, K — formarea spermatozoizilor.

Teoria cromozomiala a determinarii sexelor are unele argumente importante in favoarea ei. Citam, astfel, identificarea diferentelor citologice sau citometrice intre gârnetii sexului heterogametic si chiar intre celulele somatice ale sexelor diferite (Barr, 1949). De asemenea, citam rezultatele hibridarilor intre plantele monoice si cele dioice (Correns, 1906), care isi au un corespondent in experientele de incrucisare cu intersexuati.

Prin anumite mijloace se poate inverti sexul aparent functional (fenotipic) al unei fiinte; astfel, de exemplu, o fiinta genetic femela poate fi transformata in mascul functional. Incrucisind-o apoi cu un partener fenotipic si genutipic femela, ar fi ca si cum am incrucisa doua femele. Efectul este o alterare a repartitiei sexelor fata de proportia asteptata dupa schema de mai sus. In tipul cu sex feminin homozigot, rezultind din incrucisarea a doua femele, nu putem obtine decit femele. Astfel, Crew (1921) a studiat o femela de Rana, care la 774 de pui nu a dat nici unul mascul; „tatal” era o femela intersexuata spontan.

Citește mai mult…

Reclame