Arhiva

Posts Tagged ‘terenul morbid’

RELATII CU TERENUL MORBID

Decembrie 29, 2009 Lasă un comentariu

Sexele difera, nu numai prin boli legate de particularitatile organelor reproducatoare (de resortul andrologiei, ginecologiei si urologiei), ci si prin inegala receptivitate la boli comune (ca si prin diferita lor manifestare si evolutie). Cauzele acestei sensibilitati si deosebiri in aspectul manifestarilor morbide sint multiple. Pecetea sexualitatii „genetice", data prin fecundarea oului, se gaseste in iiecare celula, asa cum arata prezenta „cro-matinei sexuale" in nuclei (vezi capitolul despre intersexualitate). Echilibrul dintre hormonii sexului este, la rindul lui, altul la cele doua sexe. De aci decurg nenumarate diferente biochimice, metabolice si histo-functionale, in parte rezumate de Joyet-Lavergne (1931). In organismul feminin exista variatii ritmice si periodice ale multor parametri morfofiziologici, in legatura cu ciclul menstrual, rapt care inseamna totodata o receptivitate ciclica la diferite noxe (Sahleanu, 1957). Psihologia si activitatea, deosebite de ale barbatului, duc, nu numai la o „predispozitie" deosebita de a lui, ci si la o „expunere" inegala la noxele mediului.

Importanta factorului „sex" in etiologie se poate caracteriza printr-un „coeficient sexual" (Giinther, 1924) :

morbiditatea feminina

q =

morbiditatea masculina

Precizia acestui coeficent creste, daca il impartim prin „y" (totalitatea cazurilor feminine/totalitatea cazurilor masculine), obtinind asa-zisul „coeficient sexual secundar" (Q) :

Q q morbiditatea feminina X totalitatea cazurilor masculine

y morbiditatea masculina X totalitatea cazurilor feminine

Barucha (1950) a cercetat pe aceasta baza influentele „sexotrope" in patologia generala. Din Schultz (1954) reproducem citeva cifre exprimate prin coeficientul sexual secundar (1 = boala sexoneutrala). Printre bolile infectioase gasim, ca extreme, febra tifoida (1,14) si boala lui Weil (0,3) ; printre bolile cardio-vasculare, boala lui Raynaud (3,0) si anevrismul extremitatilor (0,06) ; boala mitrala are un coeficient de 1,5, in timp ce angina pectorala, unul de 0,38. Printre bolile respiratoare gasim, ca extreme, astmul bronsic, cu 0,77, si gangrena pulmonara, cu 0,16 (predispozitie mai mare a barbatilor:

a permis atingerea unui t (Fiske, 1888) si familia,

Citește mai mult…

Anunțuri