Arhiva

Posts Tagged ‘factorii de realizare sexuala’

FACTORII DE REALIZARE SEXUALA

ianuarie 9, 2010 Lasă un comentariu

Este meritul endocrinologilor de a fi atras primii atentia asupra faptului ca o mare parte din morfogeneza se executa gratie unor factori chimici. In biologia de astazi, „inductia formativa chimica" este un fapt pe deplin stabilit.

Care sint factorii chimici raspunzatori de diferentierea sexuala ?

Teoria realizatorilor succesivi (Goldschmidt s.a.) admite ca in cursul ontogenezei ei difera de la etapa la etapa. Gonadele s-ar dezvolta sul influenta unor substante morfagene primare; ele ar secreta substante morfogene secundare, care controleaza dezvoltarea si diferentierea trac-tului genital. Hormonii sexuali de tip adult apar mai tirziu, determinind caracterele sexuale secundare.

Teoria actiunilor hormonale specifice admite ca, inca din stadiile timpurii ale organogenezei, factorii de realizare sexuala sint hormonii sexuali de tipul celor de la adult. Teoria bihormonalâ presupune ca estrol genii sint responsabili de „feminizare", in timp ce androgenii determina „masculinizarea", intre ei existind un antagonism.

Din schita ambivalenta primitiva, hormonul unui anumit sex (predominant ca actiune) dezvolta partea corespunzatoare, inhibind totodata desfasurarea potentialitatilor celeilalte. Gonocitele primordiale, care sint „neutre", sufera de asemenea influenta acestor substante, devenind sper-matocite sau ovocite. Intre factorul germinai de „determinare" sexuala si diferentierea elementelor germinale propriu-zise s-ar interpune deci hormonii sexuali, produsi de elemente „somatice".

Dificultatile intimpinate de aceasta teorie au dus la aparitia unei serii de amendamente:

1. Prevalenta unei actiuni sexualizante nu tine numai de doza hormonului, ci si de sensibilitatea substratului (terenului). Sensibilitatea aceasfa pare, la rindul ei, sa depinda de sexul genetic (Moore a constatat ca la Opossum canalul lui Miiller raspunde la foliculina mai bine decit canalul lui Wolff, dar ca aceasta diferenta e apreciahila numai la puii femeii). Ea depinde de asemenea de virsta ; dincolo de un anumit moment, -ambele categorii de hormoni excita si accelereaza realizarea elementelor in plina evolutie : esential n-ar fi excitantul (care nu are decit o specificitate relativa), ci elementul propice de a fi excitat.

2. In organismul fiecarui individ, indiferent de sex, exista androgeni si estrogeni, cu un izvor cel putin dublu, in gonada si in corticosupra-renala. Pe de alta parte, estrogenii, ca si androgenii, au, dupa doza, actiune masculinizanta sau feminizanta. Interactiunea cu alte glande endocrine (hipofiza, suprarenala, tiroida) complica mecanismele periferice puse in

joc in cursul diierei exogena asupra go 3. S-a atras ai tesuturile gonadelo

iice ; rezultatul ac este de fapt „cale* in parte structuri ducerea hormonii* o data stabilite. V cite si zona gonac cortieala, la maso o atmosfera chi Tesutul medular i acestea sa i se a cortical trebuie ; care se localizea: prezenta dezvolta zeaza sexul genii Structura gc aceea a tractului tura si reactia c, animalul cu intei la sexul genetic pasarea redevine koif, 1936).

4. Experient intrauterina prin delor in diferent lasi efect la feme genital specific precoce a testict genitale externe unui tract mas tract femei sau de iepure, de se intersexuat. Asa

. Diferentierea’ fele testiculare

ibuie sa arate I "’, ca la baza] , un „herma-J

joc in cursul diferentierii. Nu se pot ignora actiunile hormonilor de origine

exogena asupra gonadelor embrionilor. , 4o

3 S-a atras atentia (Dantchakoif, 1936) asupra faptului ca nu toate tesuturile gonadelor si tractului genital primitiv sint ambivalente si plas-

medulara

ce/u/e germina/e primordiâ/e

cortex

a asupra fap-‘ or factori chi-j ite un fapt pel

sexuala ? i ca in cursul dezvolta sub eta substante entierea trac-‘j i, determinind

din stadiile

sint hormonii pune ca estro-enii determina j

imit sex (pre-bind totodata , care sint devenind sper-re" sexuala si Dune deci hor-

ritia unei seriil

de doza hor-Sensibilitatea a constatat mai bine decit numai la puii 1 anumit moment, 1 elementelor ecit o specifi-

sta androgeni I corticosupra-doza, actiune ■ ide endocrine price puse in

Celulele germinale primordiale sint aglomerate iutr-un masiv situat pe linia mediaua, in afara schitelor somatice ale gonadelor. Pe partea stinga, schita gonadica feminina; in dreapta s-a grefat o schita masculina (experientele lui Humphre). B — Sub influenta hormonului feminin, secretat de catre gonada din stinga, celulele germinale urmeaza o evolutie feminina, adunindu-se in cortex ; In dreapta, secretia de androgeni. dirijeaza celulele catre zona medulara, unde iau nastere tubii testiculari.

tice; rezultatul actiunii experimentale de inversare a sexului prin hormoni este de fapt „caleidoscopic", elementele fiind influentate inegal si captatind in parte structuri fixe, in parte structuri labile si reversibile. Prin introducerea hormonilor sexuali heterologi nu se pot rupe corelatii tisulare, o data stabilite. Witschi a subliniat insemnatatea corelatiilor dintre gono-cite si zona gonadei in care se localizeaza : la femela evolueaza portiunea corticala, la mascul, portiunea medulara ; fiecare dintre ele ar fi dotata cu o atmosfera chimica speciala („cortexina", respectiv „medularina") Tesutul medular este putin eficient asupra gonccitelor femele; pentru ca acestea sa i se asocieze si sa realizeze dezvoltarea unui testicul, tesutul cortical trebuie sa fie complet absent sau distrus. Tesutul cortical in care se localizeaza gonocitele masculine se transforma in ovar ; dar in prezenta dezvoltarii medularei, asocierile se rup si gonocitele isi realizeaza sexul genital (Decourt).

Structura gonadelor este in orice caz mult mai putin labila decit aceea a tractului genital, care este de asemenea mai stabila decit structura si reactia caracterelor sexuale secundare. in numeroase experiente, animalul cu intersexualitate provocata hormonal revine in cele din urma la sexul genetic: ovarul indus la embrion prin foliculina dispare, iar pasarea redevine un mascul functional, pastrind insa oviducte (Dantcha-koff, 1936).

Citește mai mult…